Fişă de lucru "Realizarea unei felicitări de 8 Martie"

Realizaţi o felicitare dedicată zilei de 8 Martie utilizând aplicaţia Microsoft Word.
    
Cerinţe:

• dimensiune A5
• să conţină text, imagini sau alte elemente grafice

Originalitatea constituie un avantaj (imaginile sau elementele grafice să fie personalizate sau create de elevi).
Mai multe imagini şi elemente grafice pe blogul: www.infoscoalamaxenu.blogspot.com

Modele de felicitări:

EDITAREA TEXTELOR – PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD

Aplicaţia Microsoft Word face parte din pachetul  de programe Microsoft Office, alături de Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint şi  Microsoft Access. Aceste programe pot lucra independent sau împreună pentru a uşura activitatea utilizatorului.

WORD este un puternic procesor de texte şi are facilităţi încorporate care permit crearea şi salvarea documentelor. Aplicaţia asigură funcţiile elementare ale unui editor de texte, şi anume: introducerea textului, stabilirea diferitelor tipuri de caractere, definirea diferitelor tipuri de pagină, alinierea automată a textului, aranjarea textului în pagină, tipărirea textului. Noile versiuni ale aplicaţiei aduc  noutăţi privind procesul de automatizare a editării (crearea de stiluri, verificarea ortografică şi gramaticală automată, asistenţi Office Assistant care oferă informaţii de tip Help în funcţie de activitatea desfăşurată de utilizator), modalităţi rapide de trasare şi formatare a tabelelor, posibilităţi suplimentare de desenare (efecte  3D, umbre şi texturi), suport multilingv pentru editarea de texte în mai multe limbi europene.

Lansarea aplicaţiei

Click pe butonul Start ® Programs ® Microsoft Word

Crearea unui document nou

La lansarea Word-ului se deschide fereastra aplicaţiei ®  fereastra conţine un document necompletat ®  se editează textul dorit ®  se salvează documentul.

Salvarea unui  document

Meniul File ® Save ® se specifică numele documentului în secţiunea File Name (Nume fişier) şi locaţia în care va fi salvat,  în secţiunea Save in (Salvare în) ® click pe butonul Save (Salvare)

Deschiderea unui document existent

Meniul File ® Open ® în secţiunea Open in (Privire în) se caută documentul în folder-ul în care a fost salvat ® se selectează fişierul ® click pe butonul Open (Deschidere).

Închiderea unui document

După salvarea documentului, acesta poate fi închis ® click pe butonul  din partea dreapta-sus a ferestrei.

Selectarea textului

a)    cu mouse-ul: click în faţa textului ce va fi selectat ® se ţine butonul mouse-ului apăsat ® se deplasează mouse-ul la sfârşitul textului care se doreşte selectat ® se eliberează butonul mouse-ului.

b)    cu tastatura: se poziţionează cursorul mouse-ului la începutul textului ce va fi selectat ® se ţine tasta Shift apăsată ® se apasă tasta à până când este selectat tot textul dorit. Pentru a selecta un rând întreg : se poziţionează cursorul mouse-ului la începul rândului ® se apasă combinaţia de taste    Shift + End.

Copierea textului

a)    se selectează textul ® click dreapta pe textul selectat ® Copy ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul ® click dreapta ® Paste.

b)    se selectează textul ® se apasă combinaţia de taste CTRL+C ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul ® se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

c)    se selectează textul ® meniul Edit ® Copy ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiat textul ® meniul Edit ® Paste.

Mutarea textului

a)    se selectează textul ® click dreapta pe textul selectat ® Cut ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul ® click dreapta ® Paste.

b)    se selectează textul ® se apasă combinaţia de taste CTRL+X ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul ® se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

c)    se selectează textul ® meniul Edit ® Cut ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutat textul ® meniul Edit ® Paste.

Ştergerea textului

Se selectează textul ® se apasă tasta Delete.

Inserarea caracterelor speciale

Caracterele speciale sunt simboluri care nu pot fi introduse cu ajutorul tastaturii.

Se poziţionează cursorul în locul în care va fi introdus simbolul ® meniul Insert ® Symbol ® se selectează simbolul dorit ® click pe butonul Insert.

Formatarea textului

Se selectează textul ® meniul Format ® Font ®

a)  tabul Font ® se alege fontul, dimensiunea caracterelor, stilul caracterelor, culoarea acestora şi diferite efecte ® click pe butonul OK.

b) tabul Caracter Spacing® se alege spaţiul dintre caractere (extins, condensat) 

c) tabul Effects ® se aleg diferite animaţii pentru text.

Pentru alegerea fontului, a dimensiunii, atributele Bold, Italic, Underline şi culoare se pot utiliza butoanele din bara de instrumente.

Modificarea cazului

Modificarea cazului înseamnă transformarea unui text scris într-un anumit fel (minuscule, majuscule, titlu etc.) într-un text scris în alt fel. De exemplu, transformarea unui text scris cu minuscule într-un text scris cu majuscule.

Se selectează textul ® meniul Format ® Change case ® se alege stilul dorit ® click pe butonul OK.

                                          

Căutarea unui cuvânt sau fraze într-un document

Meniul Edit ® Find ® în fereastra ce apare se scrie cuvântul căutat în secţiunea Find what ® click pe butonul Find Next.

Înlocuirea unui cuvânt sau fraze într-un document

Meniul Edit ® Replace ® în secţiunea Find what se va scrie cuvântul ce va fi înlocuit, iar în secţiunea Replace with se va scrie cuvântul cu care se va face înlocuirea ® click pe butonul Find Next ® dacă a fost găsit cuvântul/fraza ® click pe butonul Replace(pentru înlocuirea primei apariţii) sau pe butonul Replace All (pentru înlocuirea tuturor apariţiilor).

Formatarea paragrafelor

Pentru paragrafe se poate stabili alinierea (stânga, dreapta, centru, stânga-dreapta), spaţiul dintre paragrafe şi spaţiul dintre rânduri şi indentarea anumitor paragrafe.

Se selectează textul ® meniul Format ® Paragraph ® se fac modificările dorite ® click pe butonul OK. 

Modificarea stilului listelor

Editorul are anumite valori implicite pentru listele maracte şi cele numerotate. Pentru a schimba aceste valori: se selectează elementele listei ® click dreapta ® Bullets and Numbering ® se alege stilul dorit, de unde începe numerotarea (în cazul listelor numerotate), se poate particulariza lista ® click pe butonul OK.

                 

Borduri şi umbrire

Editorul permite aplicarea de linii de bordură şi umbrire paragrafelor selectate, celulelor unui tabel, imaginilor, textelor selectate, paginilor şi diferitelor obiecte.

Se selectează obiectul care va avea bordură ® meniul Format ® Borders and Shading ® în fereastra Borders and Shading există trei file:

Borders ®  linii de bordură  = se aplică la nivel de text, paragraf, celulă a unui tabel, imagine etc.

Page Borders ® borduri de pagină = se aplică pentru pagină

Shading ® umbrire (haşurare) = se stabileşte culoarea din interiorul bordurii

Inserarea întreruperilor de pagină

La introducerea textului, trecerea se face automat, atunci când s-a ajuns la sfârşitul unei pagini. Uneori, este necesară trecerea la o nouă pagină, chiar dacă precedenta nu a ajuns la sfârşit.

Se poziţionează cursorul în poziţia în care va începe noua pagină ® meniul Insert  ® Break ® Page Break ® click pe butonul OK.

Inserarea unei întreruperi de pagină cu ajutorul tastaturii:

se apasă combinaţia de taste CTRL+ENTER.

Ştergerea unei întreruperi de pagină:

se selectează întreruperea de pagină ® se apasă una din tastele Delete sau Backspace.

Antete şi subsoluri

Antetul conţine informaţii care apar pe fiecare pagină a documentului, informaţii ce sunt situate în partea de sus a documentului. Antetul este plasat în zona dintre marginea superioară a hârtiei şi marginea de sus.

Subsolul  conţine informaţii care apar pe fiecare pagină a documentului, informaţii ce sunt situate în partea de jos a documentului. Subsolul este plasat între marginea de jos şi marginea inferioară a hârtiei.

Meniul View ® Header and Footer ® zonele în care se vor edita informaţiile pentru antet şi subsol sunt delimitate de un dreptunghi ® este afişată şi bara de instrumente Header and Footer. Textul din antet şi subsol va fi afişat cu litere estompate.

Numerotarea paginilor

Meniul Insert ® Page Numbers ® se stabilesc: poziţia în care vor fi afişate numerele de pagină (partea de sus sau partea de jos a paginii), alinierea (stânga, centru,dreapta), se stabileşte dacă prima pagină va fi sau nu numerotată, se setează formatul afişării numerelor şi de la ce număr începe numerotarea ® click pe butonul OK.

Formatarea documentului

Meniul File ® Page setup ® în fereastra Page Setup se stabilesc: dimensiunea hârtiei, marginile (distanţele între zona de editare a textului şi marginile de sus, jos, stânga şi dreapta), modul de orientare a paginii (portrait sau landscape) ®  click pe butonul OK.

IMAGINI

Inserarea unei imagini

a)    se poziţionează cursorul în locul unde va fi inserată imaginea ® meniul Insert ® Picture ® From File ® se caută în structura de foldere imaginea dorită ® click pe butonul Insert.

b)    se poziţionează cursorul în locul unde va fi inserată imaginea ® meniul Insert ® Picture ® Clip Art ® se caută imaginea dorită din galeria de imagini a aplicaţiei Word sau de pe web ® click pe butonul Insert.

Redimensionarea unei imagini

Click pe unul din colţurile imaginii ® se ţine butonul mouse-ului apăsat ® se deplasează mouse-ul înspre exterior (pentru mărire) sau înspre interior (pentru micşorare).

Copierea unei imagini

a)    se selectează imaginea (click pe imagine) ® click dreapta pe imaginea selectată ® Copy ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea® click dreapta ® Paste.

b)    se selectează imaginea® se apasă combinaţia de taste CTRL+C ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea ® se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

c)    se selectează imaginea ® meniul Edit ® Copy ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi copiată imaginea® meniul Edit ® Paste.

Mutarea unei imagini

a)    se selectează imaginea ® click dreapta pe imaginea selectată ® Cut ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea ® click dreapta ® Paste.

b)    se selectează imaginea® se apasă combinaţia de taste CTRL+X ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea® se apasă combinaţia de taste CTRL+V.

c)    se selectează imaginea ® meniul Edit ® Cut ® se poziţionează cursorul în poziţia în care va fi mutată imaginea® meniul Edit ® Paste.

Ştergerea unei imagini

Se selectează imaginea ® se apasă tasta Delete.

Rotirea unei imagini

Se selectează imaginea ® click pe butonul Draw(Desen) din bara de desenare ® Rotate or Flip (Rotire sau răsturnare) ® Free Rotation (Rotire liberă) ® se roteşte imaginea cu ajutorul mouse-ului din punctul verde.

Vizualizarea documentului înainte de imprimare

Meniul File ® Print Preview

Stabilirea opţiunilor de imprimare şi imprimarea documentului

Meniul File ® Print ® se alege imprimanta ® se stabilesc paginile care vor fi imprimate ® se stabileşte numărul de exemplare ce vor fi imprimate ® se stabilesc proprietăţi de imprimare: calitatea imprimării, culoarea imprimării (color sau alb/negru) ® click pe butonul OK.

TABELE

Crearea tabelelor

Meniul Table ® Insert ® Table ® se specifică numărul de linii şi de coloane ale tabelului ® click pe butonul AutoFormat ® se alege un format pentru tabel ® click pe butonul OK ® click pe butonul OK.

Selectarea elementelor dintr-un tabel

Selectarea unei coloane: click cu mouse-ul deasupra primei celule din coloana respectivă.

Selectarea unei linii: click cu mouse-ul în faţa primei celule din linia respectivă.        

Selectarea unui grup de celule: click pe prima celulă din grup ® se ţine butonul mouse-ului apăsat ® se deplasează mouse-ul până la ultima celulă din grup ® se eliberează butonul mouse-ului.

Inserarea unei linii într-un tabel

a)    se selectează linia din tabel unde va fi inserată noua linie ® meniul Table ® Insert ® Rows Above / Rows Below.

b)    se selectează linia din tabel unde va fi inserată noua linie ® click dreapta pe linia selectată ® Insert Row.

c)    se poziţionează cursorul la sfârşitul liniei după care va fi inserată noua linie (în afara tabelului) ® se apasă tasta Enter.

d)     se poziţionează cursorul în ultima celulă din cadrul liniei după care va fi inserată noua linie ® se apasă tasta Tab.

Inserarea unei coloane într-un tabel

a)    se selectează coloana din tabel unde va fi inserată noua coloană ® meniul Table ® Insert ® Columns to the Left / Columns to the Right.

b)    se selectează coloana din tabel unde va fi inserată noua coloana ® click dreapta pe coloana selectată ® Insert Columns.

Ştergerea unei linii

a)    se selectează linia care va fi ştearsă ® meniul Table ® Delete Rows.

b)    se selectează linia care va fi ştearsă ® click dreapta pe selecţie ® Delete Rows.

Ştergerea unei coloane

a)    se selectează coloana care va fi ştearsă ® meniul Table ® Delete Columns.

b)    se selectează coloana care va fi ştearsă ® click dreapta pe selecţie ® Delete Columns.

Îmbinarea celulelor

A îmbina două sau mai multe celule = a uni celulele respective.

Se selectează celulele care vor fi îmbinate ® click dreapta pe selecţie  ® Merge Cells.

Scindarea celulelor

A scinda o celulă = a împărţi o celulă în două sau mai multe celule.

Click în interiorul celulei  ® click dreapta  ® Split Cell  ® se stabileşte numărul de linii şi de coloane care vor exista în cadrul celulei ce va fi scindată.

Modificarea bordurii tabelului/a unei celule din tabel

Click dreapta în interiorul tabelului ® Borders and Shading ® se alege tipul de bordură dorit, eventual şi culoarea de fundal (fila Shading)® se specifică nivelul la care se aplică bordura aleasă: tabel sau celula selectată ® click pe OK.

Lecţia 1 "DEFINIREA CONCEPTELOR DE BAZĂ ALE UNUI SISTEM DE CALCUL"

Definiţia sistemului de calcul

Un sistem de calcul (calculator) este un ansamblu de componente de două tipuri :

§  Hardware = componente fizice şi tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca şi prelucra (componentele care pot fi atinse).

§  Software = programe, proceduri, rutine care controlează funcţionarea corectă şi eficientă a elementelor hard (se mai numesc componente logice, deoarece nu au substanţă).

COMPONENTELE HARDWARE ALE UNUI SISTEM DE CALCUL

            Un calculator este alcătuit din unitatea centrală şi dispozitivele periferice. Unitatea centrală este asamblată într-o carcasă metalică şi conţine un număr de componente care realizează funcţiile de bază ale calculatorului. Din structura unităţii centrale fac parte:

§  placa de bază

§  microprocesorul

§  memoria internă

§  plăcile de extensie

§  dispozitivele de memorare

Placa de bază (motherboard)

            Conţine circuite electronice pentru integrarea tuturor componentelor calculatorului într-un ansamblu cu funcţionare corectă. Pe placa de bază se amplasează microprocesorul, memoria internă şi plăcile de extensie. Cele mai importante componente ale plăcii de bază sunt: soclul pentru microprocesor, controller-ul de intrare-ieşire, soclurile pentru memorie, sloturile pentru extensie (conectori ai plăcii de bază care permit legarea unor dispozitive pe magistrala sistemului), chipset-ul (set de circuite adiţionale care permit funcţionarea corectă a microprocesorului), BIOS-ul, memoria cache, ceasul şi altele.

Microprocesorul

            Denumit unitatea centrală de prelucrare(CPU=Central Processing Unit) este „creierul calculatorului”, unde sunt prelucrate datele. Microprocesorul este un circuit integrat care execută instrucţiunile unui program, împreună cu datele corespunzătoare instrucţiunilor. Atât datele cât şi instrucţiunile se găsesc în memoria internă.

Microprocesorul este alcătuit din trei module:

§  unitatea aritmetico-logică : are rolul de a efectua operaţiile aritmetice şi logice

§  unitatea de intrare-ieşire : asigură comunicaţia dintre microprocesor şi restul calculatorului. Există două magistrale interne prin care aceasta comunică cu restul componentelor: magistrala de date şi magistrala de adrese. Pe aceste magistrale circulă date, comenzi şi instrucţiuni a căror viteză de deplasare depinde de doi factori: lăţimea magistralei( 8 biţi, 16 biţi, 32 biţi, 64 biţi sau 128 biţi) şi frecvenţa de tact a procesorului.

§  unitatea de control : coordonează întreaga activitate a microprocesorului.

O caracteristică importantă a microprocesorului este frecvenţa de lucru (tact). Frecvenţa de tact reprezintă numărul de paşi de lucru pe care îi poate face procesorul într-o secundă. Frecvenţa se măsoară în herţi (Hz). Frecvenţa procesoarelor actuale este de ordinul gigaherţilor (GHz).

Memoria

            Memoria este de două tipuri: memoria internă şi memoria externă. Memoria internă este utilizată pentru stocarea temporară a datelor şi programelor, pe timpul execuţiei lor.

Memoria externă este aceea care foloseşte dispozitive de stocare (memorare) a datelor, cum ar fi: hard disk-ul, discheta, compact discul (CD), DVD, Flash-ul pe USB.

Memoria internă

            Memoria internă este utilizată pentru stocarea temporară a datelor şi programelor, pe timpul execuţiei lor. Datele care circulă în calculator sunt în format binar (simbolurile 0 şi 1), deci şi stocarea lor în memoria internă se face în acelaşi format.

Memoria internă este de două tipuri:

• memoria RAM (Random Access Memory) – conţine programele care sunt în execuţie şi datele asociate acestora. Este o memorie volatilă – conţinutul ei se pierde atunci când calculatorul este deconectat de la reţeaua electrică.
• memoria ROM (Read Only Memory) – conţine date nevolatile pe care nu putem decît să le citim. Datele din memoria ROM sunt înscrise o singură dată, nemaiputând fi modificate, cât timp se utilizează calculatorul în cauză. Această caracteristică o face adecvată pentru păstrarea unor informaţii nevolatile, conţinute în BIOS (Basic Input Output System), de exemplu secvenţe de program executate în procedura de pornire a calculatorului.

Memoria cache este un mediu de stocare de mare viteză, putând fi încorporată în microprocesor (cache intern) sau o porţiune din memoria principală sau o componentă independentă montată pe placa de bază (cache extern). Prezenţa memoriei cache asigură un plus de performanţă calculatorului.

Memoria virtuală reprezintă totalul memoriei care poate fi folosită de calculator–

internă sau de pe hard disk – dar care se accesează ca şi cum ar fi memorie internă.

Unităţi de măsură a memoriei

            Unitatea elementară de măsură a memoriei este bit-ul (binary digit). Un bit poate memora o singură cifră binară (0 sau 1).

Byte-ul (octet-ul) = cea mai mică unitate adresabilă de către microprocesor.

1 Byte = 8 biţi

1 KB (KiloByte) = 2¹⁰ Byţi (octeţi) = 1024 Byţi(octeţi)

1 MB (MegaByte) = 2¹⁰ KB = 2²⁰ octeţi

1 GB (GigaByte) = 2¹⁰ MB = 2²⁰ KB = 2³⁰ octeţi

1 TB (TerraByte) = 2¹⁰ GB = 2²⁰ MB = 2³⁰ KB = 2⁴⁰ octeţi

Plăcile de extensie

1.    Placa grafică – are rolul de a face posibilă afişarea imaginilor pe monitor. Este înzestrată cu microprocesor propriu pentru efectuarea anumitor operaţii, numit accelerator grafic şi cu memorie proprie, numită memorie video. Imaginea afişată pe ecran este formată dintr-un ansamblu de mici suprafeţe pătrate, numite pixeli. Numărul pixelilor care sunt afişaţi pe ecran se numeşte rezoluţie.

2.    Placa de sunet – are rolul de a converti informaţia binară în informaţie analogică necesară boxelor pentru redarea sunetelor, sau invers, preia informaţia analogică şi o transformă în informaţie binară.

3.    Placa de reţea – cu ajutorul plăcilor de reţea se realizează cuplarea calculatoarelor la o reţea.

Sursa de alimentare

            Calculatoarele funcţionează prin utilizarea tensiunii continue. Sursa, componentă care se găseşte în interiorul unităţii centrale, are rolul de a transforma tensiunea alternativă, furnizată de reţeaua electrică, în tensiune continuă necesară calculatorului.

Dispozitive de memorare

Hard disk-ul – este principalul dispozitiv de stocare a datelor şi programelor. Este un suport magnetic. Fizic, este alcătuit din mai multe suprafeţe circulare, plasate în jurul unui ax. Un cap de citire/scriere multiplu se deplasează deasupra lor, permitând astfel accesul direct la informaţie. Pe fiecare suprafaţă se scrie pe ambele părţi. Fiecare suprafaţă este organizată în piste, iar pistele sunt împărţite în sectoare. Caracteristicile tehnice ale unui hard disk sunt: capacitatea de stocare, timpul de acces la date şi viteza de transmitere a datelor.

Discheta (floppy disk) – dispozitiv magnetic de stocare portabil. Este formată dintr-o suprafaţă acoperită cu oxid de fier care memorează informaţia prin magnetizare. Ea este protejată de un înveliş de plastic. Dischetele sunt scrise / citite cu ajutorul unităţii de dischetă.

Capacitatea de memorare = 1.44 MB.

 CD-ul (Compact Disc)– este un suport optic de stocare a datelor, ce permite memorarea unei cantităţi mari de date, la viteze apreciabile. Pentru memorare se foloseşte tehnologia laser. Pentru citirea CD-urilor se foloseşte unitatea de     CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory), iar pentru inscripţionarea CD-urilor se foloseşte unitatea de CD-RW (Compact  Disc ReWritable).

DVD-ul (Digital Video Disc sau Digital Versatile Disc) – suport optic de stocare a datelor, asemănător CD-ului, dar cu capacitate de memorare mult mai mare.

Memorii flash – sunt memorii speciale, portabile, de capacităţi de memorare cuprinse între 32 MB şi câţiva GB folosite pentru stocarea şi transportul datelor. Dispozitivul de stocare care poate fi conectat la calculator prin interfaţa USB se numeşte Flash Pen Drive USB.

Dispozitive periferice

Dispozitivele periferice sunt de trei tipuri:

§  dispozitive de intrare – cu ajutorul lor utilizatorul introduce date şi dă comenzi calculatorului

§  dispozitive de ieşire – sunt folosite pentru a pune la dispoziţia utilizatorului rezultatele prelucrărilor efectuate cu ajutorul calculatorului

§  dispozitive de intrare/ieşire

Dispozitive periferice de intrare

Tastatura – este cel mai important dispozitiv de intrare prin care se transmit calculatorului datele ce vor fi prelucrate şi anumite comenzi. O tastatură standard cuprinde mai multe grupe de taste: taste alfanumerice (pentru introducerea textului), taste numerice (pentru introducerea datelor numerice), taste de deplasare, taste funcţionale (au anumite funcţii în cadrul diferitelor programe), taste speciale (Enter, Tab, CapsLock, Shift, Ctrl, Alt, Del, Backspace, PrintScreen, Pause, Esc).

Mouse-ul – controlează deplasarea cursorului pe ecranul monitorului şi selectează comenzile din cadrul programelor conduse prin meniuri. Este un echipament care poate fi deplasat pe o suprafaţă plată. Este prevazut cu două sau trei butoane.

Există mouse-uri mecanice (prevazute cu bilă prin care se înregistrează mişcarea mouse-ului) şi optice (roulul bilei este

                      preluat de fotocelule).

Scanner-ul – dispozitiv care poate prelua textele sau imaginile tipărite pe hârtie, transformându-le într-un  format prelucrabil cu ajutorul unor aplicaţii speciale. Imaginile obţinute prin scanare se salvează pe discul calculatorului sub formă de fişiere-imagine de tip: bmp, jpg, gif etc.

Joystick-ul – este o manetă care se mişcă în toate direcţiile, controlând astfel, deplasarea cursorului. Este asemănător mouse-ului, cu deosebirea că în cazul mouse-ului mişcarea cursorului încetează odată cu încetarea deplasării, în timp ce, în cazul joystick-ului, cursorul continuă să se deplaseze în direcţia în care acesta este îndreptat, încetând doar în momentul în care se revine în poziţia iniţială (de repaos). Este utilizat în special la

                         jocurile pe calculator.

Touchpad-ul – este o suprafaţă mică sensibilă la atingere, folosită ca dispozitiv de indicare a poziţiei la unele calculatoare portabile. Deplasarea cursorului pe ecran se face prin mutarea degetului pe touchpad.

Light pen-ul – dispozitiv care, prevalându-se de un detector sensibil la lumină, este folosit pentru selectarea obiectelor de pe ecarnul calculatorului, prin indicarea directă a obiectelor.

Trackball-ul – este un echipament de intrare care poate fi asemănat cu un mouse aşezat pe spate, întrucât deplasarea cursorului se face prin rotirea bilei şi nu prin deplasarea echipamentului, reducând suprafaţa de lucru. Cu acest dispozitiv erau prevazute primele calculatoare portabile.

Microfonul – este utilizat pentru înregistrarea şi digitizarea sunetelor cu ajutorul calculatorului. Este conectat la placa de sunet. Poate fi utilizat în telefonia prin internet sau la introducerea comenzilor verbale, dacă interfaţa calculatorului permite aşa ceva.

Camera digitală – are aspectul unui aparat de fotografiat clasic. Obiectivul aparatului proiectează imaginea pe un plan care sesizează intensităţile luminoase reflectate şi convertesc semnalul recepţionat în coduri digitizate pe care le stochează în memoria aparatului. Imaginile astfel obţinute pot fi descărcate ulterior pe hard discul calculatorului.

Webcam-ul – dispozitiv folosit pentru transmiterea imaginilor. 

Dispozitive periferice de ieşire

Monitorul  - este dispozitivul standard de ieşire. Există două tipuri de monitoare:

-       monitoare cu tub catodic (CRT) – iamginea se formează pe suprafaţa unui tub cu raze catodice pe acelaşi principiu cu imaginea televizoarelor.

-       monitoare cu cristale lichide (LCD) – această tehnologie se bazează pe o soluţie cu cristale lichide aşezată între două straturi de material polarizat. La trecerea curentului prin acest lichid, cristalele se aşază astfel încât opresc sau permit trecerea luminii.

Imprimanta – este dispozitivul folosit pentru afişarea pe suport de hârtie a textelor şi imaginilor. În funcţie de tipul lor, imprimantele pot lista alb-negru sau color. În funcţie de tehnologia utilizată, imprimantele pot fi:

-       matriciale (cu ace)

-       cu jet de cerneală    

-       laser 

Plotter-ul – este o imprimantă care listează pe formate de hârtie mari (A2, A1, A0). Este de mare utilitate în domenii cum ar fi: arhitectura, construcţii etc. 

Boxele – sunt folosite pentru redarea sunetelor, fiind legate la placa de sunet. Sunt utile în cazul aplicaţiilor  multimedia.

Dispozitive periferice de intrare/ieşire

Modemul – dispozitiv ce permite calculatorului să transmită informaţii pe liniile de comunicaţie. Rolul lui este de modulator-demodulator, adică modulează semnalul digital transformându-l în semnal analogic, respectiv demodulează semnalul analogic sosit pe linia telefonică, transformându-l în semnal digital utilizabil de calculator. Modemul poate fi intern sau extern. De obicei, pentru comunicare sunt folosite dispozitive de fax-modem, care au rolul de fax şi de modem. 

Touch screen-ul – este un ecarn acoperit cu o folie transparentă rezistentă şi sensibilă la atingere. Selectarea elementelor de pe ecran se face cu ajutorul degetelor. 

Multifuncţionalele – echipamente care înglobează imprimantă, scanner, copiator şi fax-modem.

TIPURI DE CALCULATOARE

Există patru tipuri de calculatoare:

§  calculatoare personale

§  minicalculatoare

§  calculatoare „mainframe”

§  supercalculatoare

Calculatoare personale (PC)

            Se mai numesc şi microcalculatoare. Au dimensiuni reduse, unele fiind chiar portabile. Ele pot fi conectate in reţea, devenind utile în realizarea unor aplicaţii distribuite.

            După modul în care sunt ansamblate, se disting următoarele tipuri de calculatoare personale:

Desktop – carcasa unităţii centrale este amplasată orizontal pe birou.

                                

Tower – carcasa unităţii centrale este amplasată vertical.

                                      

Laptop, notebook – calculator personal portabil, construit dintr-o singură unitate, unde unitatea centrală este îmbinată cu tastatura, mouse-ul, iar afişajul este cu cristale lichide. Are o sursă de alimentare independentă pe termen limitat (2-5 ore), dar poate fi alimentat şi de la priză.

               

Personal Digital Assistant (PDA) – microcalculatoare speciale, de      dimensiuni foarte reduse (pot fi ţinute într-o mână), având o greutate de câteva sute de grame. Sunt denumite diferit, în funcţie de fabricant (PocketPC, palmOne, Handhelds). Sunt utilizate pentru stocarea numelor, adreselor şi a altor informaţii pentru corespondenţa prin fax şi e-mail.

Minicalculatoare

            Minicalculatoarele sunt calculatoare create pentru realizarea unor aplicaţii specializate: aplicaţii multiutilizator, programarea maşinilor cu comandă numerică, realizarea unor aplicaţii în domeniul automatizărilor industriale, schimburi masive de date între sisteme de calcul dispersate geografic etc. Unitatea centrală a minicalculatoarelor este mai complexă, structural şi funcţional, decât a calculatoarelor personale.

Calculatoare „mainframe”

            Prin caracteristicile constructive şi performanţe, aceste tipuri de calculatoare sunt situate între minicalculatoare şi supercalculatoare. Aceste calculatoare au apărut primele. Au procesorul deosebit de complex, memorie internă de capacitate mare, sistem de intrare/ieşire foarte dezvoltat, orientat pe gestionarea staţiilor de lucru şi a altor servere de capacităţi mai reduse, permiţând accesul multiutilizator. Acest tip de calculatoare necesită condiţii speciale de instalare, alimentare şi întreţinere, ceea ce conduce la costuri ridicate de utilizare.

Supercalculatoare

            Numite si transputere, sunt cele mai puternice tipuri de calculatoare electronice. Sunt caracterizate de complexitatea remarcabilă a unităţilor centrale (procesorul poate fi compus dintr-un număr mare de microprocesoare), viteza de lucru foarte mare (peste 1 bilion de instrucţinuni /secundă), suportă calcul paralel, programare paralelă. Costurile sunt ridicate, direct proporţionale cu performanţele lor. Sunt folosite intens in domenii care necesită prelucrări ale datelor de mare complexitate, cum ar fi: programele spaţiale, reactoarele nucleare, proiectarea navelor şi aeronavelor, meteorologie, seismologie etc.

SISTEME DE OPERARE

            Sistem de operare reprezintă totalitatea programelor care gestionează alocarea şi folosirea resurselor sistemului de calcul (procesoare, memorie, echipamente periferice, informaţii memorate sub formă de fişiere) şi asigură funcţionarea dispozitivelor periferice conectate la calculator şi interfaţa dintre utilizator şi calculator.

Funcţiile unui sistem de operare

Principalele funcţii ale unui sistem de operare sunt:

ü  controlul execuţiei proceselor

ü  alocarea eficientă a resurselor fizice şi logice

ü  facilitarea dezvoltării de noi aplicaţii

ü  facilitarea gestiunii eficiente a datelor de către utilizatori

ü  asigurarea unei interfeţe între utilizator şi sistemul de calcul

Clasificarea sistemelor de operare

§  monotasking – execută un singur program (task) la un moment dat, realizând două funcţii de bază:

Ø  încărcarea şi execuţia programelor

Ø  asigurarea unei interfeţe cu dispozitivele periferice

§  multitasking – pe lângă cele două funcţii de bază, asigură suplimentar partajarea timpului între programele care se execută şi gestiunea alocării resurselor sistemului.

Exemple de sisteme de operare:

§  monotasking: MS-DOS (MicroSoft – Disk Operating System), AppleDOS

§  multitasking: UNIX, LINUX (versiune a UNIX-ului), Windows

INTERFAŢA GRAFICĂ CU UTILIZATORUL

            Numită şi GUI (Graphic User Interface), reprezintă un ansamblu de componente grafice standard sau improvizate, cu ajutorul cărora se realizează comunicarea eficientă şi comodă cu utilizatorul sistemului de calcul.

            Componentele de baza ale unei interfeţe grafice sunt:

• cursorul grafic – poate lua diferite forme (săgeată, clepsidră etc.) în funcţie de natura activităţii desfăşurate de sistemul de operare sau de aplicaţie.
• dispozitivul de deplasare a cursorului – poate fi un mouse sau un trackball
• pictogramele (icons) – mici desene ce reprezintă sugestiv comenzi, fişiere sau aplicaţii ce pot fi activate cu ajutorul mouse-ului.
• desktop-ul – porţiunea de ecran în care sunt rezidente pictogramele şi meniul sistemului de operare.
• ferestrele (windows) – zone ale ecranului în care se pot desfăşura activităţile legate de introducerea datelor şi afişarea rezultatelor pentru aplicaţiile utilizatorilor.
• meniurile – conţin, într-o manieră structurată, comenzile pe care le pot executa aplicaţiile sistem sau utilizator.